Aeroionizarea fortata a aerului din incapere ca si alternativa adjuvanta in terapia astmului si a bronsitei cronice

Prof.dr. V Tudorache*, St. Mihaicuta*, Rodica Potre*, Anca Kigyosi**

*Clinica de Pneumoftiziologie

**Catedra de Informatica medicala – U.M.F. Timisoara

Rezumat

• Obiectiv: evaluarea impactului aeroionizaii (NaCl) fortate a aerului din incapere, ca terapie adjuvanta in bronsita cronica si astm, folosindu-se un aparat de productie autohtona.
• Protocol: studiu placebo controlat cu durata de 12 luni. Localizare: bolnavi din evidenta ambulatorului clinicii de pneumologie si de la un cabinet de medicina de familie.
• Participanti: 30 de bolnavi (9 F şi 21 M) suferind de bronsita cronica simpla (11) si astm bronsic (19) asociat cu rinita alergica. Bolnavii au fost repartizati in 2 loturi, lotul I (studiu), care a inclus 17 pacienti si lotul II (placebo), care a cuprins ceilalti 13 pacienti cu distributie pe varsta, profil patologic si tratament standard comparabile.
• Variabile masurate: parametrii spirometrici bazali (VEMS, CVF), numarul de recurente, necesitatea medicatiei simptomatice, indici de calitate a vietii.
• Rezultate: la lotul de control s-a observat o minima ameliorare a VEMS (cresteri cu 11%), ameliorarea scorurilor clinice (diminuarea tusei, cantitatii de sputa, congestiei nazale, pruritului ocular etc). Efectul acestor modificari s-a reflectat in imbunatatirea calitatii vietii, reducerea internarilor si diminuarea apelului la medicatie simptomatica.
• Concluzii: ca tratament adjuvant, aeroionizarea fortata a aerului, desi nu imbunatateste semnificativ functia pulmonara, amelioreaza totusi calitatea vietii bolnavilor si diminua rata internarilor anuale. De remarcat facilitatea metodei: fara riscuri, ieftina si adaptata la spatiul de locuit.

Introducere

Cresterea morbiditatii persoanelor care sufera de o boala inflamatorie a plamanului, precum astmul sau bronsita, este asociata cu cresterea poluarii particulate. Una din ipoteze, presupune ca particulele aeropurtate inhalate pot amplifica inflamatia tractului respirator prezenta in aceste boli, inrautatind simptomatologia. Dar penetrabilitatea unui agent inhalat depinde de tipul de specificatie (aerosol, pulbere uscata), caracteristicile agentului (concentratie / tonicitate, diametru aerodinamic), conditiile de aerosolizare (nebulizator ultrasonic, sau cu IPP etc), precum si de gradul obstructiei bronsice prezente in momentul inhalarii aerosolului (Barry P, Fouroux B – 2000). Plecandu-se de la aceste considerente, in valorificarea caii aeriene au facut cariera diverse dispozitive (MDI, diskhalere, turbohalere) si substante (bronhodilatatoare si antiinflamatorii, culminand cu corticoizii) (Boe J, Dennis J – 2000). Dar pretul ridicat al acestor medicamente si manevrabilitatea dispozitivelor de inhalare, a repus in discutie si alternative adjuvante prin care agenti fiziologici (solutii normotonice de NaCl), sau farmacologici (sulfat de magneziu, manitol, furosemid) ieftini si administrati prin metode simple (speleoterapia, inhalarea din nebulizatoare, cu sau fara masca, simple vaporizatoare, etc), vizeaza aceleasi obiective: diminuarea inflamatiei, a hiperreactivitatii bronsice, revigorarea clearanceului muco-ciliar etc (Kugelman A, Durand M – 1997). Pornind de la beneficiile incontestabile ale speleoterapiei (utilizarea minelor de sare in tratamentul sindroamele obstructive bronsice), s-a cautat creerea unor microclimate care sa simuleze conditiile din mina. Studiul nostru se inscrie in aceasta ultima categorie, unde sarea din mina este plasata intr-un aparat care o vehiculeaza in mediul ambiental.

Material si metoda

Obiectivul studiului a fost evaluarea impactului aeroionizarii fortate a aerului din incapere, folosindu-se un aparat de productie autohtona: SALIN, produs de Biotehnic SA Buzau.

Principiul de functionare al aparatului consta in trecerea fortata a aerului printre placi cu depunere microcristalina de sare, ceea ce conduce la modificari in compozitia si calitatea aerului datorita fenomenului de sublimare a sarii.

Participanti: 30 de bolnavi (9 F si 21 M) suferind de bronsita cronica simpla (11) si astm bronsic (19) asociat cu rinita alergica. Bolnavii au fost repartizati în 2 loturi, lotul I (studiu), care a inclus 17 pacienti si lotul II (de control, placebo), care a cuprins 13 pacienti cu distributie pe varsta si profil patologic comparabil (tabelul I). La lotul I, aeroionizarea a fost asociata tratamentului standard si s-a realizat in camera de zi sau dormitor, iar la lotul II, aparatul a functionat fara introducerea placilor de sare, bolnavii ramanand numai cu tratament conventional (studiu placebo controlat).

Au fost inclusi numai bolnavi aflati in stadiul II si III de astm. Am procedat la o astfel de selectare cu scopul de a limita cat mai mult erorile care pot fi induse de caracterul intens fluctuant al formelor intermitente sau usoare (stadiu I), cat si de subaprecierile datorate fenomenului de toleranta clinica mai frecvent in stadiile IV-V. Din aceleasi motive s-au selectat numai bolnavii aflati in stadiul II de bronsita (conform clasificarii Internationale de la Stocholm-1999), adica bronsita cronica simpla, cu functie pulmonara moderat alterata (VEMS > 50%), fara comorbiditate, malnutritie, sau uz cronic de steroizi, fara colonizare bronsica cu germeni intens patogeni (enterobacteriacee, Ps aeruginosa) si frecvente exacerbari. (tabelul I).

Tabelul I. Structura loturilor de studiu

* Stadiul II din clasificarea Internatională a Bronsitelor (Stockholm, 1999).

• Localizare: bolnavii au provenit din evidenta ambulatorului clinicii de pneumologie si de la un cabinet de medicina de familie.
• Protocol de studiu: diagnosticul si monitorizarea au fost efectuate de catre un medic pneumolog. Urmarirea de rutina s-a efectuat la fiecare 2 luni (cu exceptia spirometriei care s-a efectuat la start, la 6 si la 12 luni), cat si ori de cate ori acest lucru era solicitat de pacienti sau de medicul generalist. Durata totala studiului a fost de 12 luni.

Aparatul a fost amplasat langa patul bolnavului, la o distantă nu mai mare de 1 m, cu fereastra de exhalare orientată spre capul bolnavului. Durata de funcţionare a fost de minimum 8-10 ore/zi, la treapta ultima (12) sau penultima (9) de intensitate, cel puţin pe durata noptii; camera a fost mentinuta cat mai inchisa (usi, ferestre); toate acestea avand scopul de a creste cat mai mult concentratia aerosolilor de Na. La fiecare 3-4 luni, s-a schimbat setul de placute din interiorul aparatului.!!! (inclusiv placebo).

Durata de observatie lunga de 12 luni ne-a permis sa apreciem cat mai corect recidivele, deoarece ambele boli, dar mai ales astmul este cunoscut ca avand o evolutie fluctuanta importanta, modulata de variati factori: expunerea la antigene, sezonul, poluarea atmosferica, statusul vaccinal etc.

Variabile masurate: parametrii spirometrici bazali (VEMS, CVF), PEF, numarul de recurente, necesitatea medicatiei simptomatice, indici de calitate a vieţii.

S-a aplicat un chestionar de evaluare a scorului clinic, – obstructia bronsics, semnele de rinita, – modificat dupa Elisabeth Juniper (Juniper E, O’Byrne P et al., 1999 si 2000). (tabelul II).

Tabelul II

Pentru stabilirea scorurilor si clasarea in diferite stadii, in prima luna a studiului s-au urmarit exclusiv parametrii clinici, iar in ultima saptamana a primei luni s-a întrerupt tratamentul specific antiastmatic / bronsitic, monitorizarea clinica fiind dublata si de cea functionala, prin asocierea PEF-metriei (valoarea PEF a fost raportata procentual la valoarea ideala).

Aceste variabile au fost analizate la start, iar monitorizarea clinico-functionala la fiecare 2 luni, a vizat evaluarea scorurilor clinice, necesitatea de 2-agonisti, functia pulmonara (PEF / VEMS), recidivele anuale.

Bolnavii au primit tratamentul de fond standard, corespunzator treptei de severitate (in astm), cat si cel conventional al bronsitei cronice, inclusiv vaccinarile (antigripala si antipneumococica).