Istoric
Haloterapia (grec. halos = sare) presupune utilizarea aerosolilor cu microparticule de sare (clorura de sodiu) şi unele versiuni şi cu alte minerale în tratamentul afecţiunilor respiratorii. Ea a apărut ca o variantă a speleoterapiei (grec. Speleos = peşteră), metoda terapeutică aplicată în estul Europei, în saline, de la începutul sec. XIX. (5)
În anii ’80 în Uniunea Sovietică sunt imaginate şi folosite „halocamere” în care se reproducea microclimatul din saline, metodă ce se extinde ulterior în Europa şi America de Nord, în tratamentul asmului bronşic în special. (5)
Ulterior specialiştii s-au canalizat în imaginarea unor dispozitive „portabile” care să poată fi folosite atât în prespital (ambulanţe) şi spital cât şi la domiciliu. Astfel în Ungaria a fost imaginată o „pipă ceramică” care conţinea microparticule saline şi prin care se inspira, expiratul făcându-se nazal.
În România compania TehnoBionic a imaginat un cartuş filtrant cu microparticule saline care sunt nebulizate forţat sub presiune de aer sau oxygen (neumidificat!) prin conectare la o banală mască facială de oxigen. (4)
Principiul metodei
Clorura de sodiu fin micronizată (1-5 µm) este uşor aspirată în căile aeriene superioare şi inferioare. La acest nivel se dizolvă în faza de sol a peliculei de mucus ce tapetează epiteliul respirator. De aici, prin efect osmotic local, apa din ţesutul interstiţial este atrasă de către lumenul căilor respiratorii.
În acest mod, edemul inflamator scade iar cantitatea de mucus creşte.
Aceasta devine mai fluid şi este mobilizat cu uşurinţă de catre cilii vibratili ai celulelor epiteliale respitatorii, amendând o serie de simptome regăsite în afecţiunile acute ale aparatului respirator. (1),(2),(3)
Astfel nebulizarea microparticulelor saline în caile aeriene este o metodă terapeutică de folosit în afecţiunile respiratorii cum ar fi: astmul bronşic, bronhopneumopatia cronică obstructivă, pneumonii, etc.
Mecanismul de acţiune din bolile infecţioase pulmonare pare a fi scaderea contaminării microbiene a căilor respiratorii superioare (în special cu stafilococi), la copii cu alergie respiratorie. Capacitatea bactericidă ar fi explicată prin efectele imunomodulatorii complexe pe care le induce procedura: creşterea numarului şi a activării limfocitelor T, normalizarea numărului de limfocite B, creşterea nivelului IgA. (4)
Indicații
- Asmul bronşic;
- Bronşite;
- Bronhopneumopatia cronic obstructivă;
- Sinuzita;
- Alergii respiratorii;
- Boli cronice ale căilor aeriene superioare;
- Pneumonii.
Deşi există studii referitoare la efectele haloterapiei şi în alte tipuri de patologii pulmonare: fibroză chistică, ARDS, ALI, etc. Efectul nu este deplin demonstrat, deşi pare a fi favorabil.
Material şi metodă
Cartuşul filtrant (SaltMed) a fost folosit la pacienţii cu insuficienţă respiratorie de cauză bronho pulmonară (astm bronşic şi BPOC acutizat), intr-un interval de cca. 11 luni, la pacienţii prezentaţi în Departamentul UPU-SMURD al Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti precum şi pe mijloacele de intervenşie terestră (echipaje de prim ajutor – EPA = ambulaţe tip B2 şi unităţi de terapie intensivă mobilă – UTIM= ambulanţe tip C1).
Până la data de 01.03.2009 au beneficiat de acest tratament 224 pacienţi, concomitent cu medicaţia clasică: betamimetice inhalator, corticoterapie, metilxantine, etc.
Un al doilea lot de 196 pacienţi (în special prespital) a beneficiat tratamentul medicamentos clasic şi oxigenoterapie non-invazivă pe mască facială.
Au fost urmăriţi parametrii clinici de monitorizare: alura ventriculară (AV), frecvenţa respiratorie (FR), EKG şi SpO2 (la prezentare, la interval de 20 minute în prima oră, apoi la cate o oră până la părăsirea UPU). Pentru cei prezentaţi în UPU au fost determinaţi şi parametrii echilibrului acidobazic (EAB) la prezentare şi la o oră.
Rezultatele sunt în curs de prelucrare, cu atât mai mult cu cât mai sunt pacienţi de inclus în studiu.
Nu au fost incluse în evaluare cazurile transportate la alte spitale deoarece este extrem de grea monitorizarea ulterioară, astfel încat von prezenta ca date preliminare numai rezultatele monitorizării din prima oră.
Rezultate de etapă:
- Lotul „SaltMed”:
Au rămas în evaluare 204 pacienţi restul neputând fi urmăriţi deoarece fie au fost transportaţi de EPA la spitale, fie de UTIM-uri care au ajuns la spitale înainte de a se împlini primele 20 minute de monitorizare.
| FR | Prezentare | 20 min. | 40 min. | 60 min. |
| 18-24 | 125 | 61 | 12 | 3 |
| 25-30 | 56 | 48 | 19 | 11 |
| >30 | 23 | 21 | 16 | 3 |
| SpO2 | Prezentare | 20 min. | 40 min. | 60 min. |
| >92% | 47 | 98 | 154 | 190 |
| 86-92% | 128 | 82 | 31 | 10 |
| <86% | 29 | 24 | 19 | 4 |
Astfel se constată că la 20 min. începe să se reducă aproape la jumătate distresul respirator (evidenţiat prin FR crescute şi SpO2 scăzute), iar la 60 min. practic numai 6,86% din pacienţi mai prezentau insuficienţă respiratorie.
- Lotul „oxigenoterapie”:
A contabilizat 196 din care 189 pacienţi care au beneficiat de oxigenoterapie non-invazivă pe mască facială şi 7 pacienţi la care a fost necesară intubaţia orotraheală (IOT) în vederea asistării ventilatorii şi care nu au fost incluşi în această evaluare:
| FR | Prezentare | 20 min. | 40 min. | 60 min. |
| 18-24 | 122 | 116 | 102 | 79 |
| 25-30 | 47 | 46 | 38 | 31 |
| >30 | 20 | 20 | 16 | 11 |
| SpO2 | Prezentare | 20 min. | 40 min. | 60 min. |
| >92% | 116 | 121 | 127 | 147 |
| 86-92% | 51 | 46 | 44 | 31 |
| <86% | 22 | 22 | 18 | 11 |
Datele arata că după primele 20 min. Nu se profuce o îmbunătaţire semnificativă a distresului respirator iar la o oara 22,22% aveau încă o insuficienţă respiratorie severă.
Concluzii
- Ca terapie adjuvantă se contată că pacienţii care au beneficiat de tratament cu cartuşul filtrant salin au avut o ameliorare semnificativa a distresului respirator după primele 20 min. De administrare, cu menţiunea că totuşi cazurile cu insuficienţă respiratorie severă s-au ameliorat semnificativ după o oră.
- La lotul care a beneficat de haloterapie nu a fost necesară IOT pentru a facilita ventilaţia mecanică în prima oră de la asistarea terapeutică, deci poate fi o opţiune în managementul non-invaziv al acestor pacienţi.
- Cartuşul filtrant poate fi refolosit de acelaşi pacient de mai multe ori, daca este păstrat în ambalajul original (silicagelul elimină umiditatea cartusului) şi tratamentul poate fi repetat în secţie; poate fi un adjuvant la domiciliu în tratamentul precoce al crizei de astm.
- In prespital, deşi nu avem suficiente date, opinam că poate fi de un real folos în tratamentul crizei de astm de către echipajele care nu au competenţă de a practica IOT în vederea ventilaţiei mecanice, putându-se astfel transpota pacientul la spital.
Bibliografie:
- ANDERSON SD. , SPRING J., MOORE B. And colab., The effect of inhalig a drz powder of sodium chloride on the airwazs of asthmatic sufjects, eur. Respir. J. 1997 Nov; 10 (11): 2465-73
- LAUBE BL., SWIFT DL., WAGNER HN. JR. And colab., the effect of bronchial obstruction on central airway deposition of a saline aerosol în patients with asthma, Am. Rev. Respir. Dis. 1986 May, 133 (5): 740-3.
- PHIPPS PR., GONDA I., ANDERSON SD. and colab., Regional deposition of saline aerosols of different tonicities în normol and asthmatic subjects, Eur. Respir. J. 1994, Aug.; 7(8): 1474-82;
- TUDORACHE, SF. MIHĂICUŢĂ, RODICA POTRE, ANCA KIGYOSI; Aeroionizarea forţată a aerului din încăpere ca şi terapie adjuvantă în terapia asmului şi bronşitei cronice (www.saltmed.blogspot.com; 03.03.2009)
- HALOTHERAPY – adjuvant therapy în the treatment of respitatory disorders; www. Scientiapress.com; 31.03.2009
