Inhalarea soluțiilor saline reduce bioaerosolii expirați

Inhalarea soluțiilor saline reduce bioaerosolii expirați

David A. Edwards, Jonathan C. Man, Peter Brand, Jeffrey P. Katstra, K. Sommerer, Howard A. Stone, Edward Nardell, Gerhard Scheuch

Oamenii expiră aerosoli compuși din picături mici de lichid care acoperă căile respiratorii în timpul respirației normale. Acești bioaerosoli expirați pot transporta agenți patogeni în aer și astfel pot amplifica răspândirea anumitor boli infecțioase, cum ar fi gripa, tuberculoza și sindromul respirator acut sever.

Ipoteza autorilor este că, modificând proprietățile suprafeței căilor respiratorii pulmonare printr-un aerosol nontoxic inhalat, s-ar putea diminua în mod substanțial numărul de picături de bioaerosol expirate și, prin urmare, acesta ar fi un mijloc simplu de a atenua răspândirea bolilor infecțioase pe cale aeriană.

Metode

11 voluntari adulți, sănătoși, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, cu funcție pulmonară normală au fost selectați pentru participarea la acest studiu. Criteriile de excludere au inclus antecedente sau dovezi ale unei boli pulmonare (de exemplu, fibroză chistică, boli pulmonare obstructive cronice sau astm bronșic sever), antecedente sau dovezi de boli cardiovasculare sau infecții acute / cronice ale tractului respirator superior sau inferior, sarcină sau alăptare. Fiecare subiect a efectuat trei vizite clinice în timpul studiului pentru măsurarea expirației particulelor. În timpul primei lor vizite, subiecții au fost repartizați aleatoriu într-un grup de tratament și au primit un aerosol fie cu o soluție salină, fie cu un surfactant DPPC / POPG. După cel puțin o săptămână, subiecții au efectuat a doua vizită. Expirarea particulelor a fost măsurată imediat înainte și la 5 minute, 30 minute, 1 oră, 2 ore și 6 ore după inhalare. În timpul celei de-a treia vizite, la cel puțin o lună după ultimul tratament, expirarea particulelor a fost evaluată în absența tratamentului. În timpul dozării, fiecare subiect a primit aerosol salin sau surfactant de la un nebulizator PARI LC Plus Jet (PARI, Starnberg, Germania) conectat la o sursă de aer comprimat la 18 psi (1 psi = 6,89 kPa) (1,24 bar).

Concluzii

La finalul studiului, s-a descoperit că unii subiecți umani expiră mai multe particule de bioaerosol decât alți indivizi în timpul respirației. Primii expiră în medie mai mult de 500 de particule pe litru ȋntr-un interval de 6 ore, iar ceilalți, sub 500. Din grupul de 11 voluntari, șase fac parte din prima categorie și cinci din cea de-a doua.

O altă concluzie a cercetării a fost că administrarea de soluție salină izotonică nebulizată, la acești indivizi ,,mari producători”, reduce numărul de particule de bioaerosol expirate cu 72,10 ± 8,19%, timp de până la 6 ore după inhalare.

Recomandarea autorilor este ca efectele soluțiilor saline de modificare a proprietăților suprafeței căilor respiratorii pulmonare, respectiv asupra transmiterii agenților patogeni aerieni, să fie explorate, în continuare.

Sursa: https://www.pnas.org/content/101/50/17383

Despre tratarea afectiunilor respiratorii cu dr. Catalin Carstoveanu

Despre tratarea afectiunilor respiratorii la copiii mici si prematuri – interviu dr. Catalin Carstoveanu

Articol original pe sfatulmedicului.ro

Catalin Carstoveanu, medic primar neonatolog la Spitalul de Urgenta pentru copii “Maria Sklodowska Curie” din Bucuresti, intr-un interviu in care vorbeste despre folosirea inhalatorului salin SaltMed (singurul inhalator cu emisie constanta de particule de sare uscata) in spital.

In cadrul spitalului, care e afectiunea cea mai importanta, in tratamentul careia folositi si terapia cu SaltMed?

Personal am fost implicat in tratarea a trei tipuri de pacienti. Unul si cel mai important, cu rezultate evident pozitive – boala cronica pulmonara la nou nascuti si sugari.

Cateva cuvinte despre aceasta boala: este vorba de o afectiune cronica pulmonara, care este una foarte invalidanta, al carei principal trigger este ventilatia mecanica dar care are si alti factori de declansare: administrarea de oxigen, atelectrauma, infectii etc.

Ventilatia mecanica trebuie condusa intr-un anume fel, de obicei volutrauma si barotrauma sunt elemente serioase in progresia si declansarea afectiunii, dar cu toate aceste masuri de preventie,boala cronica pulmonara este prezenta.

Avem multi pacienti care sufera de aceasta boala, unii pe care, pur si simplu, uneori nu-i putem deconecta de la aparatele de ventilatie mecanica datorita severitatii bolii cronice pulmonare, ceea ce inseamna ventilatie pulmonara a la long. Avem un fost prematur internat cu multiple afectiuni dar si cu boala cronica pulmonara, pe care dupa 8 luni de zile am reusit sa il deconectam de la aparatele de ventilatie, folosind si terapia SaltMed.

Avem si un alt prematur cu greutata foarte mica la nastere, cu boala cronica pulmonara, care a fost ventilat mecanic foarte bland, care a primit o fractie de oxigen foarte mica in cursul ventilatiei mecanice, dar care a avut o infectie materno-fetala severa si care acum are o boala cronica severa. Din primele minute ale adminstraii SaltMed, am reusit sa obtinem un Tidal Volum Expirator mai mare cu 20% si o saturatie cu 2-3% mai mare la aceeiasi parametric de ventilatie mecanica.

Spălăturile nazofaringiene cu soluții saline în prevenirea și tratarea infecțiilor tractului respirator superior

Studii Salin

Spălăturile nazofaringiene cu soluții saline în prevenirea și tratarea infecțiilor tractului respirator superior. Ar putea ajuta aceste metode și în prevenirea și tratarea COVID-19?

Sheetu Singh, Neeraj Sharma, Udaiveer Singh, Tejraj Singh, Daya Krishan Mangal, Virendra Singh

Virusul SARS-CoV-2 pătrunde ȋn organismul uman fie prin gură, nas sau ochi. Similar cu spălatul mâinilor, spălarea nasului și a gurii pot reduce ȋncărcătura virală, transmiterea, intensitatea simptomelor, dar și durata bolii. Reducerea încărcăturii virale prin gargară și spălare nazală cu soluții saline hipertonice, poate duce la limitarea transmiterii virusului contactelor apropiate și, ulterior, poate preveni infecțiile virale nazofaringiene.

Japonia a fost a doua țară afectată de pandemia de coronavirus, după China. Cu toate acestea, până în prezent, are o rată de infectare și de deces destul de scăzută, în comparație cu majoritatea țărilor. Distanțarea socială, masca de protecție și spălarea mâinilor sunt cele mai importante măsuri pentru a opri răspândirea virusului. În Japonia, pe lângă aceste măsuri, ȋn ghidul de gestionare a epidemiei, a fost inclusă și gargara cu soluție salină caldă, pentru curățarea gâtului.

Autorii au analizat opt studii care au testat eficacitatea gargarelor și ale spălăturilor nazale în tratarea și prevenirea infecțiilor acute ale tractului respirator superior (URTI). Una dintre ipotezele oamenilor de știință este că tehnicile de mai sus pot funcționa și în prevenirea și îngrijirea unor subgrupuri de pacienți cu COVID-19.

Metode

Cele opt studii controlate au comparat tratamentul cu soluție salină nazală / gargara / inhalarea cu abur cu cel puțin o altă metodă de tratament sau placebo. Studiile au avut ca subiecți fie copii, adulți sau persoane ȋn vârstă sănătoase, fie grupuri care sufereau de diferite infecții acute ale tractului respirator superior (rinită, rinosinuzită, sinuzită, faringită, otită medie, amigdalită, răceală obișnuită și gripă).

Limitări și efecte adverse

Nu au fost observate efecte adverse la subiecții care au efectuat spălături nazale și gargară cu soluții saline hipertonice. O limitare a acestor tratamente a fost disconfortul resimțit de către subiecți, ȋnsă, 87% dintre persoane au suportat procedurile.

Un alt dezavantaj ar fi posibila transmitere a infecției virale prin echipamentul utilizat și zona în care se efectuează procedura. Această limitare ar putea fi soluționată ușor, prin menținerea unor reguli stricte – fiecare persoană folosește propriul echipament, iar chiuveta în care se efectuează procedura trebuie curățată după.

Concluzii

Studiile care au testat eficiența gargarei și spălăturilor nazale cu soluții saline hipertonice au arătat că aceste proceduri previn simptomele, reduc transmiterea, scad necesitatea medicației simptomatice și încărcătura virală la pacienții cu răceală obișnuită.

Cu toate acestea, utilitatea tratamentului trebuie studiată specific ȋn cazul SARS-CoV-2, care are mutații semnificative față de coronavirusurile ce cauzează răceala sau gripa obișnuite. Dar, ȋntrucât s-a dovedit că funcționează pentru o multitudine de virusuri, în mod logic, ar trebui să funcționeze și pentru SARS-CoV-2. Terapia alternativă cu soluții saline ar trebui studiată ca o modalitate suplimentară, accesibilă pentru prevenirea infectării și reducerea transmiterii virusului SARS-CoV-2.

Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7353928/