SaltMed – Terapia cu aerosoli salini

B. Oprita, C. Pandrea, B. Dinu, B. Aignatoaie

Haloterapia (gr. Halos = sare) folosește aerosoli microparticule de sare (clorură de sodiu) pentru tratarea bolilor respiratorii. A apărut ca o alternativă la speleoterapie (gr. speleos = peșteră), o metodă terapeutică utilizată în Europa de Est, în saline, de la începutul secolului al XIX-lea [1].

Metoda a fost extinsă în Europa și America de Nord, în mod special pentru a trata astmul. Specialiștii s-au concentrat pe crearea de dispozitive „portabile†care pot fi utilizate în ambulanțe, în ​​spitale, cât și acasă.

În România, compania TehnoBionic a conceput un cartuș filtrant cu microparticule saline, care sunt nebulizate sub presiunea aerului sau oxigenului dezumidificat, fiind conectat la o mască de oxigen.

Studiul și-a propus evaluarea efectelor haloterapiei È‹n tratarea bolilor respiratorii. Deși au mai fost efectuate studii asupra beneficiilor, acestea nu au fost niciodată demonstrate întru totul.

Metode

A fost realizat un studiu retrospectiv asupra a 393 de pacienți cu afecțiuni pulmonare, astm și alte boli cronice obstructive, de la secția UPU a Spitalului de Urgențe din București. Aceștia au fost mai întâi evaluați dupa caracteristicile generale: vârstă, sex, condiții respiratorii. Toți participanții au primit tratamentul standard, cu betamimetice, oxigen și corticoteraptie, iar 204 dintre ei au primit în plus și tratament cu inhalații saline.

Au fost măsurate frecvența respiratorie, aspectul ventricular și saturația de oxigen la toți pacienții (inițial și la fiecare 20 de minute, pentru o oră), precum și gazele din sânge (inițial și după o oră). Ulterior, au fost comparate rezultatele grupului standard și a celui tratat suplimentar prin haloterapie.

Rezultate

Rezultatele arată că pacienții din grupul tratat și cu SaltMed au fost, în general, într-o stare mai gravă, deoarece erau mai în vârstă, aveau presiunea parțială a CO2 a fost mai mare, în timp ce saturația de oxigen și presiunea parțială au fost mai mici.

Cu toate acestea, la sfârșitul primei ore de terapie, toți parametrii au fost semnificativ mai buni în grupul SaltMed (presiunea era mai bună, nivelul dioxidului de carbon era mai scăzut). Și saturația oxigenului era îmbunătățită în grupul tratat cu microparticule de sare, spre deosebire de a celor care au primit doar tratamentul standard.

Concluzii

S-a demonstrat astfel că, adăugată la tratamentul standard, haloterapia aduce îmbunătățiri semnificative pacienților care suferă de boli pulmonare obstructive cronice, încă din prima oră de administrare: reglează respirația, saturația oxigenului și presiunea sângelui. În același timp, terapia cu SaltMed nu a înregistrat niciun efect secundar negativ.

Inhalarea de aerosoli de sare în combaterea infecțiilor respiratorii acute

Inhalarea de aerosoli de sare în combaterea infecțiilor respiratorii acute

Alina Chervinskaya

Acest studiu are drept scop demonstrarea eficienței inhalării particulelor uscate de sare în combaterea infecţiilor respiratorii virale acute (ARVI). Cercetătorii au testat efectele terapiei cu sare pe pacienți care sufereau de boli pulmonare obstructive cronice (BPOC) și astm.

Metode

A fost aleasă metoda “Experimentului dublu-orb”, care a constat în selectarea a 160 de candidați, împărțiți într-un grup experimental și unul de control. Membrii grupurilor erau similari din punct de vedere al vârstei, sexului, stilului de viață și stării generale de sănătate.

Inițial, Grupul T (experimental), a realizat 10 minute de inhalații specializate cu particule, în timp ce Grupul C (de control) a realizat 10 minute de inhalații cu aer normal. Fiecare participant la experiment a realizat câte două inhalații cu săruri uscate pe săptămână, timp de 12 săptămâni.

Rezultate

După 3 luni de experimente, s-a ajuns la concluzia că ȋn grupul T au existat doar 14 cazuri de infecții respiratorii acute, manifestate ȋntr-un total de 104 zile. Ȋn grupul C au fost 55 cazuri de infecții respiratorii acute și 585 de zile de simptome. Participanții la primul grup au fost afectați de de patru ori mai puțin de boală decât cei din al doilea, iar numărul de zile marcate de simptome a fost, de asemenea, de 5,6 ori mai mic.

Analiza incidenței ȋmbolnăvirilor a arătat că infecțiile respiratorii au apărut la 60% dintre participanții cu factori de risc de BPOC la subiecții din grupul C și doar la 18% din participanții cu factori de risc în T. Per ansamblu, 13 subiecți (16%) au dezvoltat ARVI în grupul experimental față de 50 de subiecți (63%) din cel de control.

Concluzii

Autorii studiului au reușit să demonstreze că inhalarea particulelor uscate de sare, de două ori pe săptămână, este eficientă ȋn prevenirea infecțiilor respiratorii virale acute.

Această terapie poate fi recomandată atât persoanelor sănătoase, cât și pacienților cu boli cronice ale aparatului respirator, înainte sau chiar în timpul sezonului rece.

Sursa: https://chervinskaya.com/wp-content/uploads/pdf/11-19_ERS_DSA_acute_resp_infections_poster.pdf

Sistem universal și reutilizabil de dezactivare a virusurilor, pe bază de sare, pentru protecția căilor respiratorii

Sistem universal și reutilizabil de dezactivare a virusurilor

Fu-Shi Quan, Ilaria Rubino, Su-Hwa Lee, Brendan Koch & Hyo-Jick Choi

Agenții patogeni din aerosoli sunt una dintre cauzele principale a transmiterii infecțiilor care afectează căile respiratorii. Măsurile de protecție utilizate în prezent prezintă un risc potențial de transmitere primară și secundară. Acest studiu își propune să analizeze dezvoltarea unui sistem universal și reutilizabil de dezactivare a virusurilor prin introducerea unei unități de filtrare, pe bază de sare, în masca chirurgicală. Sarea care acoperă suprafața fibrelor se dizolvă la expunerea la aerosoli virali și se recristalizează în timpul uscării, distrugând agenții patogeni. Virusurile capturate pe filtrele acoperite cu sare au prezentat pierderi rapide de infectivitate comparativ cu scăderea înregistrată pe filtrele obișnuite.

Metode

Măștile chirurgicale din comerț au, în structură, trei straturi. Stratul de mijloc este mediul filtrant, în timp ce straturile interioare și exterioare oferă suport și protejează filtrul împotriva uzurii. Clemele metalice pentru nas și buclele elastice pentru urechi au fost îndepărtate și probe circulare au fost tăiate de pe măști. Filtrele PP (stratul mediu) au fost izolate prin îndepărtarea straturilor de protecție interioare și exterioare. Soluția de acoperire a filtrului a fost preparată prin dizolvarea clorurii de sodiu în apă DI filtrată, sub agitare la 400 rpm și 90 ° C, urmată de adăugarea de Tween 20 la o concentrație finală de 29,03 g / v% NaCl și 1 v / v% Tween 20. Filtrele PP din mască au fost introduse în soluția pe bază de sare și lăsate peste noapte la temperatura camerei, apoi uscate într-un cuptor la 37 °C, timp de 1 zi.

Pentru a testa efectele filtrului pe bază de sare, s-au efectuat experimente in vivo folosind șoareci infectați intranazal cu virusul H1N1.

Șoarecii expuși la virus prin filtrul gol, netratat, au arătat o pierdere rapidă în greutate, urmată de moarte în decurs de 10 zile de la infectare. ÃŽn schimb, grupurile de șoareci expuse virusului prin filtre acoperite cu sare au avut o rată de supraviețuire de 100%. Mai mult, plămânii șoarecilor din primele grupe de control au prezentat infecții pulmonare severe, la 4 zile după injectare.

O altă constatare a experimentelor a fost că, virusul gripal a fost grav deteriorat de către filtrele acoperite cu sare, chiar și la 5 minute de incubație. Din analiza microscopică, timpul de uscare a aerosolilor a fost de aproximativ 3 min, indicând faptul că distrugerea virusului este asociată cu cristalizarea sării, prin uscare.

Concluzii

Autorii studiului au demonstrat că sistemul de filtrare pe bază de sare asigură o eficiență ridicată a filtrării și dezactivează cu succes mai multe subtipuri de virusuri adsorbite. Mai mult, au arătat că stabilitatea stratului de sare nu este compromisă de temperatura și umiditatea ridicate, ceea ce sugerează o utilizare sigură și depozitare / reutilizare pe termen lung. Deși experimentele prezentate aici au la bază expunerea la diferite tipuri de virus gripal, semnificația acestor rezultate pentru măsurile de protecție personală și publică poate fi extinsă și la alte virusuri respiratorii, unde infecția și transmiterea au loc prin aerosoli. Unitatea de filtrare pe bază de sare poate permite dezvoltarea unui sistem de protecție sigur și versatil, pe termen lung. Această idee poate fi aplicată cu ușurință unei game largi de tehnologii existente pentru a obține mijloace personale și publice universale de protecție împotriva agenților patogeni din aer, la costuri reduse, cum ar fi măștile și filtrele de aer din spitale. Prin urmare, autorii cred că, sistemul de dezactivare a virusurilor pe bază de sare poate contribui la sănătatea globală, oferind un mijloc mai fiabil de prevenire a transmiterii și infectării.

Sursa: https://www.nature.com/articles/srep39956?source=techstories.org

Răspunsul imun antiviral în celulele non-mieloide crește ȋn prezența soluțiilor saline

Răspunsul imun antiviral în celulele non-mieloide crește ȋn prezența soluțiilor saline

Sandeep Ramalingam, Baiyi Cai, Junsheng Wong, Matthew Twomey, Rui Chen, Rebecca M. Fu, Toby Boote, Hugh McCaughan, Samantha J. Griffiths & Jürgen G. Haas

Fagocitele distrug microbii ingerați prin producerea de acid hipocloros (HOCl) din ioni de clor (Cl-) și peroxid de hidrogen din fagolizozomi, folosind enzima mieloperoxidază. HOCl, ingredientul activ din înălbitor, are proprietăți antibacteriene / antivirale. Deoarece mieloperoxidaza este necesară pentru producția de HOCl, celulele non-mieloide sunt considerate incapabile să producă HOCl. Studiul își propune să demonstreze că celulele epiteliale, fibroblaste și hepatice au o activitate antivirală sporită în prezența concentrațiilor crescute de clorură de sodiu (NaCl). Replicarea unor virusuri, precum virusul herpes simplex-1, virusul sincițial respirator, virusul gripei A sau coronavirusul uman 229E, sunt inhibate de anumite cantități de soluții saline.

Metode

Acest studiu nu a folosit subiecți umani, ci a avut la bază o serie de experimente realizate ȋn laborator.

A fost analizat răspunsul unor celule infectate cu RSV (virusul sincițial respirator), herpes simplex-1, virusul gripei A sau coronavirusul uman 229E, tratate cu diferite concentrații de clorură de sodiu.

Concluzii

Clorura de sodiu, administrată ȋn concentrații de până la 100 mM, ȋntr-un interval de până la 48 de ore, are un efect inhibitor asupra replicării diferitelor virusuri. Primele reacții au fost observate chiar și după doar două ore de la administrare.

Astfel, studiul a arătat că celulele epiteliale, fibroblastele și celulele hepatice au o activitate antivirală crescută, în prezența unor concentrații mari de clorură de sodiu, în cazul infecțiilor cu virusul gripal A, coronavirusuri umane și herpes simplex 1.

Sursa: https://www.nature.com/articles/s41598-018-31936-y

Inhalarea soluțiilor saline reduce bioaerosolii expirați

Inhalarea soluțiilor saline reduce bioaerosolii expirați

David A. Edwards, Jonathan C. Man, Peter Brand, Jeffrey P. Katstra, K. Sommerer, Howard A. Stone, Edward Nardell, Gerhard Scheuch

Oamenii expiră aerosoli compuși din picături mici de lichid care acoperă căile respiratorii în timpul respirației normale. Acești bioaerosoli expirați pot transporta agenți patogeni în aer și astfel pot amplifica răspândirea anumitor boli infecțioase, cum ar fi gripa, tuberculoza și sindromul respirator acut sever.

Ipoteza autorilor este că, modificând proprietățile suprafeței căilor respiratorii pulmonare printr-un aerosol nontoxic inhalat, s-ar putea diminua în mod substanțial numărul de picături de bioaerosol expirate și, prin urmare, acesta ar fi un mijloc simplu de a atenua răspândirea bolilor infecțioase pe cale aeriană.

Metode

11 voluntari adulți, sănătoși, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, cu funcție pulmonară normală au fost selectați pentru participarea la acest studiu. Criteriile de excludere au inclus antecedente sau dovezi ale unei boli pulmonare (de exemplu, fibroză chistică, boli pulmonare obstructive cronice sau astm bronșic sever), antecedente sau dovezi de boli cardiovasculare sau infecții acute / cronice ale tractului respirator superior sau inferior, sarcină sau alăptare. Fiecare subiect a efectuat trei vizite clinice în timpul studiului pentru măsurarea expirației particulelor. În timpul primei lor vizite, subiecții au fost repartizați aleatoriu într-un grup de tratament și au primit un aerosol fie cu o soluție salină, fie cu un surfactant DPPC / POPG. După cel puțin o săptămână, subiecții au efectuat a doua vizită. Expirarea particulelor a fost măsurată imediat înainte și la 5 minute, 30 minute, 1 oră, 2 ore și 6 ore după inhalare. În timpul celei de-a treia vizite, la cel puțin o lună după ultimul tratament, expirarea particulelor a fost evaluată în absența tratamentului. În timpul dozării, fiecare subiect a primit aerosol salin sau surfactant de la un nebulizator PARI LC Plus Jet (PARI, Starnberg, Germania) conectat la o sursă de aer comprimat la 18 psi (1 psi = 6,89 kPa) (1,24 bar).

Concluzii

La finalul studiului, s-a descoperit că unii subiecți umani expiră mai multe particule de bioaerosol decât alți indivizi în timpul respirației. Primii expiră în medie mai mult de 500 de particule pe litru ȋntr-un interval de 6 ore, iar ceilalți, sub 500. Din grupul de 11 voluntari, șase fac parte din prima categorie și cinci din cea de-a doua.

O altă concluzie a cercetării a fost că administrarea de soluție salină izotonică nebulizată, la acești indivizi ,,mari producători”, reduce numărul de particule de bioaerosol expirate cu 72,10 ± 8,19%, timp de până la 6 ore după inhalare.

Recomandarea autorilor este ca efectele soluțiilor saline de modificare a proprietăților suprafeței căilor respiratorii pulmonare, respectiv asupra transmiterii agenților patogeni aerieni, să fie explorate, în continuare.

Sursa: https://www.pnas.org/content/101/50/17383

Despre tratarea afectiunilor respiratorii cu dr. Catalin Carstoveanu

Despre tratarea afectiunilor respiratorii la copiii mici si prematuri – interviu dr. Catalin Carstoveanu

Articol original pe sfatulmedicului.ro

Catalin Carstoveanu, medic primar neonatolog la Spitalul de Urgenta pentru copii “Maria Sklodowska Curie” din Bucuresti, intr-un interviu in care vorbeste despre folosirea inhalatorului salin SaltMed (singurul inhalator cu emisie constanta de particule de sare uscata) in spital.

In cadrul spitalului, care e afectiunea cea mai importanta, in tratamentul careia folositi si terapia cu SaltMed?

Personal am fost implicat in tratarea a trei tipuri de pacienti. Unul si cel mai important, cu rezultate evident pozitive – boala cronica pulmonara la nou nascuti si sugari.

Cateva cuvinte despre aceasta boala: este vorba de o afectiune cronica pulmonara, care este una foarte invalidanta, al carei principal trigger este ventilatia mecanica dar care are si alti factori de declansare: administrarea de oxigen, atelectrauma, infectii etc.

Ventilatia mecanica trebuie condusa intr-un anume fel, de obicei volutrauma si barotrauma sunt elemente serioase in progresia si declansarea afectiunii, dar cu toate aceste masuri de preventie,boala cronica pulmonara este prezenta.

Avem multi pacienti care sufera de aceasta boala, unii pe care, pur si simplu, uneori nu-i putem deconecta de la aparatele de ventilatie mecanica datorita severitatii bolii cronice pulmonare, ceea ce inseamna ventilatie pulmonara a la long. Avem un fost prematur internat cu multiple afectiuni dar si cu boala cronica pulmonara, pe care dupa 8 luni de zile am reusit sa il deconectam de la aparatele de ventilatie, folosind si terapia SaltMed.

Avem si un alt prematur cu greutata foarte mica la nastere, cu boala cronica pulmonara, care a fost ventilat mecanic foarte bland, care a primit o fractie de oxigen foarte mica in cursul ventilatiei mecanice, dar care a avut o infectie materno-fetala severa si care acum are o boala cronica severa. Din primele minute ale adminstraii SaltMed, am reusit sa obtinem un Tidal Volum Expirator mai mare cu 20% si o saturatie cu 2-3% mai mare la aceeiasi parametric de ventilatie mecanica.

Spălăturile nazofaringiene cu soluții saline în prevenirea și tratarea infecțiilor tractului respirator superior

Studii Salin

Spălăturile nazofaringiene cu soluții saline în prevenirea și tratarea infecțiilor tractului respirator superior. Ar putea ajuta aceste metode și în prevenirea și tratarea COVID-19?

Sheetu Singh, Neeraj Sharma, Udaiveer Singh, Tejraj Singh, Daya Krishan Mangal, Virendra Singh

Virusul SARS-CoV-2 pătrunde ȋn organismul uman fie prin gură, nas sau ochi. Similar cu spălatul mâinilor, spălarea nasului și a gurii pot reduce ȋncărcătura virală, transmiterea, intensitatea simptomelor, dar și durata bolii. Reducerea încărcăturii virale prin gargară și spălare nazală cu soluții saline hipertonice, poate duce la limitarea transmiterii virusului contactelor apropiate și, ulterior, poate preveni infecțiile virale nazofaringiene.

Japonia a fost a doua țară afectată de pandemia de coronavirus, după China. Cu toate acestea, până în prezent, are o rată de infectare și de deces destul de scăzută, în comparație cu majoritatea țărilor. Distanțarea socială, masca de protecție și spălarea mâinilor sunt cele mai importante măsuri pentru a opri răspândirea virusului. În Japonia, pe lângă aceste măsuri, ȋn ghidul de gestionare a epidemiei, a fost inclusă și gargara cu soluție salină caldă, pentru curățarea gâtului.

Autorii au analizat opt studii care au testat eficacitatea gargarelor și ale spălăturilor nazale în tratarea și prevenirea infecțiilor acute ale tractului respirator superior (URTI). Una dintre ipotezele oamenilor de știință este că tehnicile de mai sus pot funcționa și în prevenirea și îngrijirea unor subgrupuri de pacienți cu COVID-19.

Metode

Cele opt studii controlate au comparat tratamentul cu soluție salină nazală / gargara / inhalarea cu abur cu cel puțin o altă metodă de tratament sau placebo. Studiile au avut ca subiecți fie copii, adulți sau persoane ȋn vârstă sănătoase, fie grupuri care sufereau de diferite infecții acute ale tractului respirator superior (rinită, rinosinuzită, sinuzită, faringită, otită medie, amigdalită, răceală obișnuită și gripă).

Limitări și efecte adverse

Nu au fost observate efecte adverse la subiecții care au efectuat spălături nazale și gargară cu soluții saline hipertonice. O limitare a acestor tratamente a fost disconfortul resimțit de către subiecți, ȋnsă, 87% dintre persoane au suportat procedurile.

Un alt dezavantaj ar fi posibila transmitere a infecției virale prin echipamentul utilizat și zona în care se efectuează procedura. Această limitare ar putea fi soluționată ușor, prin menținerea unor reguli stricte – fiecare persoană folosește propriul echipament, iar chiuveta în care se efectuează procedura trebuie curățată după.

Concluzii

Studiile care au testat eficiența gargarei și spălăturilor nazale cu soluții saline hipertonice au arătat că aceste proceduri previn simptomele, reduc transmiterea, scad necesitatea medicației simptomatice și încărcătura virală la pacienții cu răceală obișnuită.

Cu toate acestea, utilitatea tratamentului trebuie studiată specific ȋn cazul SARS-CoV-2, care are mutații semnificative față de coronavirusurile ce cauzează răceala sau gripa obișnuite. Dar, ȋntrucât s-a dovedit că funcționează pentru o multitudine de virusuri, în mod logic, ar trebui să funcționeze și pentru SARS-CoV-2. Terapia alternativă cu soluții saline ar trebui studiată ca o modalitate suplimentară, accesibilă pentru prevenirea infectării și reducerea transmiterii virusului SARS-CoV-2.

Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7353928/