SaltMed – Terapia cu aerosoli salini

B. Oprita, C. Pandrea, B. Dinu, B. Aignatoaie

Haloterapia (gr. Halos = sare) folosește aerosoli microparticule de sare (clorură de sodiu) pentru tratarea bolilor respiratorii. A apărut ca o alternativă la speleoterapie (gr. speleos = peșteră), o metodă terapeutică utilizată în Europa de Est, în saline, de la începutul secolului al XIX-lea [1].

Metoda a fost extinsă în Europa și America de Nord, în mod special pentru a trata astmul. Specialiștii s-au concentrat pe crearea de dispozitive „portabile†care pot fi utilizate în ambulanțe, în ​​spitale, cât și acasă.

În România, compania TehnoBionic a conceput un cartuș filtrant cu microparticule saline, care sunt nebulizate sub presiunea aerului sau oxigenului dezumidificat, fiind conectat la o mască de oxigen.

Studiul și-a propus evaluarea efectelor haloterapiei È‹n tratarea bolilor respiratorii. Deși au mai fost efectuate studii asupra beneficiilor, acestea nu au fost niciodată demonstrate întru totul.

Metode

A fost realizat un studiu retrospectiv asupra a 393 de pacienți cu afecțiuni pulmonare, astm și alte boli cronice obstructive, de la secția UPU a Spitalului de Urgențe din București. Aceștia au fost mai întâi evaluați dupa caracteristicile generale: vârstă, sex, condiții respiratorii. Toți participanții au primit tratamentul standard, cu betamimetice, oxigen și corticoteraptie, iar 204 dintre ei au primit în plus și tratament cu inhalații saline.

Au fost măsurate frecvența respiratorie, aspectul ventricular și saturația de oxigen la toți pacienții (inițial și la fiecare 20 de minute, pentru o oră), precum și gazele din sânge (inițial și după o oră). Ulterior, au fost comparate rezultatele grupului standard și a celui tratat suplimentar prin haloterapie.

Rezultate

Rezultatele arată că pacienții din grupul tratat și cu SaltMed au fost, în general, într-o stare mai gravă, deoarece erau mai în vârstă, aveau presiunea parțială a CO2 a fost mai mare, în timp ce saturația de oxigen și presiunea parțială au fost mai mici.

Cu toate acestea, la sfârșitul primei ore de terapie, toți parametrii au fost semnificativ mai buni în grupul SaltMed (presiunea era mai bună, nivelul dioxidului de carbon era mai scăzut). Și saturația oxigenului era îmbunătățită în grupul tratat cu microparticule de sare, spre deosebire de a celor care au primit doar tratamentul standard.

Concluzii

S-a demonstrat astfel că, adăugată la tratamentul standard, haloterapia aduce îmbunătățiri semnificative pacienților care suferă de boli pulmonare obstructive cronice, încă din prima oră de administrare: reglează respirația, saturația oxigenului și presiunea sângelui. În același timp, terapia cu SaltMed nu a înregistrat niciun efect secundar negativ.

Haloterapia cu Saltmed® – Studiu clinic

Haloterapia cu Saltmed®

Istoric

Haloterapia (grec. halos = sare) presupune utilizarea aerosolilor cu microparticule de sare (clorura de sodiu) şi unele versiuni şi cu alte minerale în tratamentul afecţiunilor respiratorii. Ea a apărut ca o variantă a speleoterapiei (grec. Speleos = peşteră), metoda terapeutică aplicată în estul Europei, în saline, de la începutul sec. XIX. (5)

În anii ’80 în Uniunea Sovietică sunt imaginate şi folosite „halocamere” în care se reproducea microclimatul din saline, metodă ce se extinde ulterior în Europa şi America de Nord, în tratamentul asmului bronşic în special. (5)

Ulterior specialiştii s-au canalizat în imaginarea unor dispozitive „portabile” care să poată fi folosite atât în prespital (ambulanţe) şi spital cât şi la domiciliu. Astfel în Ungaria a fost imaginată o „pipă ceramică” care conţinea microparticule saline şi prin care se inspira, expiratul făcându-se nazal.

În România compania TehnoBionic a imaginat un cartuş filtrant cu microparticule saline care sunt nebulizate forţat sub presiune de aer sau oxygen (neumidificat!) prin conectare la o banală mască facială de oxigen. (4)

Principiul metodei

Clorura de sodiu fin micronizată (1-5 µm) este uşor aspirată în căile aeriene superioare şi inferioare. La acest nivel se dizolvă în faza de sol a peliculei de mucus ce tapetează epiteliul respirator. De aici, prin efect osmotic local, apa din ţesutul interstiţial este atrasă de către lumenul căilor respiratorii.

În acest mod, edemul inflamator scade iar cantitatea de mucus creşte.

Aceasta devine mai fluid şi este mobilizat cu uşurinţă de catre cilii vibratili ai celulelor epiteliale respitatorii, amendând o serie de simptome regăsite în afecţiunile acute ale aparatului respirator. (1),(2),(3)

Astfel nebulizarea microparticulelor saline în caile aeriene este o metodă terapeutică de folosit în afecţiunile respiratorii cum ar fi: astmul bronşic, bronhopneumopatia cronică obstructivă, pneumonii, etc.

Mecanismul de acţiune din bolile infecţioase pulmonare pare a fi scaderea contaminării microbiene a căilor respiratorii superioare (în special cu stafilococi), la copii cu alergie respiratorie. Capacitatea bactericidă ar fi explicată prin efectele imunomodulatorii complexe pe care le induce procedura: creşterea numarului şi a activării limfocitelor T, normalizarea numărului de limfocite B, creşterea nivelului IgA. (4)

Indicații

  1. Asmul bronşic;
  2. Bronşite;
  3. Bronhopneumopatia cronic obstructivă;
  4. Sinuzita;
  5. Alergii respiratorii;
  6. Boli cronice ale căilor aeriene superioare;
  7. Pneumonii.

Deşi există studii referitoare la efectele haloterapiei şi în alte tipuri de patologii pulmonare: fibroză chistică, ARDS, ALI, etc. Efectul nu este deplin demonstrat, deşi pare a fi favorabil.

Material şi metodă

Cartuşul filtrant (SaltMed) a fost folosit la pacienţii cu insuficienţă respiratorie de cauză bronho pulmonară (astm bronşic şi BPOC acutizat), intr-un interval de cca. 11 luni, la pacienţii prezentaţi în Departamentul UPU-SMURD al Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti precum şi pe mijloacele de intervenşie terestră (echipaje de prim ajutor – EPA = ambulaţe tip B2 şi unităţi de terapie intensivă mobilă – UTIM= ambulanţe tip C1).

Până la data de 01.03.2009 au beneficiat de acest tratament 224 pacienţi, concomitent cu medicaţia clasică: betamimetice inhalator, corticoterapie, metilxantine, etc.

Un al doilea lot de 196 pacienţi (în special prespital) a beneficiat tratamentul medicamentos clasic şi oxigenoterapie non-invazivă pe mască facială.

Au fost urmăriţi parametrii clinici de monitorizare: alura ventriculară (AV), frecvenţa respiratorie (FR), EKG şi SpO2 (la prezentare, la interval de 20 minute în prima oră, apoi la cate o oră până la părăsirea UPU). Pentru cei prezentaţi în UPU au fost determinaţi şi parametrii echilibrului acidobazic (EAB) la prezentare şi la o oră.

Rezultatele sunt în curs de prelucrare, cu atât mai mult cu cât mai sunt pacienţi de inclus în studiu.

Nu au fost incluse în evaluare cazurile transportate la alte spitale deoarece este extrem de grea monitorizarea ulterioară, astfel încat von prezenta ca date preliminare numai rezultatele monitorizării din prima oră.

Rezultate de etapă:

  1. Lotul „SaltMed”:

Au rămas în evaluare 204 pacienţi restul neputând fi urmăriţi deoarece fie au fost transportaţi de EPA la spitale, fie de UTIM-uri care au ajuns la spitale înainte de a se împlini primele 20 minute de monitorizare.

FR Prezentare 20 min. 40 min. 60 min.
18-24 125 61 12 3
25-30 56 48 19 11
>30 23 21 16 3

 

SpO2 Prezentare 20 min. 40 min. 60 min.
>92% 47 98 154 190
86-92% 128 82 31 10
<86% 29 24 19 4

Astfel se constată că la 20 min. începe să se reducă aproape la jumătate distresul respirator (evidenţiat prin FR crescute şi SpO2 scăzute), iar la 60 min. practic numai 6,86% din pacienţi mai prezentau insuficienţă respiratorie.

  1. Lotul „oxigenoterapie”:

A contabilizat 196 din care 189 pacienţi care au beneficiat de oxigenoterapie non-invazivă pe mască facială şi 7 pacienţi la care a fost necesară intubaţia orotraheală (IOT) în vederea asistării ventilatorii şi care nu au fost incluşi în această evaluare:

FR Prezentare 20 min. 40 min. 60 min.
18-24 122 116 102 79
25-30 47 46 38 31
>30 20 20 16 11

 

SpO2 Prezentare 20 min. 40 min. 60 min.
>92% 116 121 127 147
86-92% 51 46 44 31
<86% 22 22 18 11

Datele arata că după primele 20 min. Nu se profuce o îmbunătaţire semnificativă a distresului respirator iar la o oara 22,22% aveau încă o insuficienţă respiratorie severă.

Concluzii

  1. Ca terapie adjuvantă se contată că pacienţii care au beneficiat de tratament cu cartuşul filtrant salin au avut o ameliorare semnificativa a distresului respirator după primele 20 min. De administrare, cu menţiunea că totuşi cazurile cu insuficienţă respiratorie severă s-au ameliorat semnificativ după o oră.
  2. La lotul care a beneficat de haloterapie nu a fost necesară IOT pentru a facilita ventilaţia mecanică în prima oră de la asistarea terapeutică, deci poate fi o opţiune în managementul non-invaziv al acestor pacienţi.
  3. Cartuşul filtrant poate fi refolosit de acelaşi pacient de mai multe ori, daca este păstrat în ambalajul original (silicagelul elimină umiditatea cartusului) şi tratamentul poate fi repetat în secţie; poate fi un adjuvant la domiciliu în tratamentul precoce al crizei de astm.
  4. In prespital, deşi nu avem suficiente date, opinam că poate fi de un real folos în tratamentul crizei de astm de către echipajele care nu au competenţă de a practica IOT în vederea ventilaţiei mecanice, putându-se astfel transpota pacientul la spital.

Bibliografie:

  • ANDERSON SD. , SPRING J., MOORE B. And colab., The effect of inhalig a drz powder of sodium chloride on the airwazs of asthmatic sufjects, eur. Respir. J. 1997 Nov; 10 (11): 2465-73
  • LAUBE BL., SWIFT DL., WAGNER HN. JR. And colab., the effect of bronchial obstruction on central airway deposition of a saline aerosol în patients with asthma, Am. Rev. Respir. Dis. 1986 May, 133 (5): 740-3.
  • PHIPPS PR., GONDA I., ANDERSON SD. and colab., Regional deposition of saline aerosols of different tonicities în normol and asthmatic subjects, Eur. Respir. J. 1994, Aug.; 7(8): 1474-82;
  • TUDORACHE, SF. MIHĂICUŢĂ, RODICA POTRE, ANCA KIGYOSI; Aeroionizarea forţată a aerului din încăpere ca şi terapie adjuvantă în terapia asmului şi bronşitei cronice (www.saltmed.blogspot.com; 03.03.2009)
  • HALOTHERAPY – adjuvant therapy în the treatment of respitatory disorders; www. Scientiapress.com; 31.03.2009