Chimistul Constantin Pascu produce lunar într-o fabrică din Buzău peste 8.000 de aparate de salinizare a aerului pentru afecţiunile respiratorii: În pandemie, cererea s-a triplat

Vânzările Salin s-au triplat în pandemie

Articol original pe Ziarul Financiar

  • Salin, brandul pus pe piaţă de chimistul Constantin Pascu în anul 2000, a avut afaceri de 1,5 mil. euro în 2020
  • Circa 80% din producţia locală ajunge la export, în ţări ca UK, Irlanda, Australia, SUA
  • Aparatele sunt folosite în tratamentul complementar al afecţiunilor respiratorii, de la astm la alergii sau rinite.

Antreprenorul Constantin Pascu, de profesie chimist, a inventat în urmă cu 20 de ani o modalitate de a purifica aerul cu ajutorul sării, producând aparatele sub brandul Salin. În prezent, după o investiţie totală de 1,5 mil. euro până acum, în fabrica din Buzău sunt produse peste 8.000 de aparate de salinizare, iar planurile antreprenorului urmăresc dezvoltarea companiei.

„Aparatele Salin sunt destinate utilizării ca terapie complementară în tratamentul a diverse probleme respiratorii: astm, alergii diverse, sinuzite, laringite, rinite. Efectul general pe care îl are aerul salin este acela de activare a eliminării secreţiilor sistemului respirator, reducerea majoră a fenomenelor inflamatorii. În acest fel, sistemul respirator funcţionează mai bine. Nu este vorba de acţiunea asupra unor boli ca un medicament, ci de acţiunea asupra sistemului respirator în ansamblu“, a explicat Constantin Pascu.

Articol original pe Ziarul Financiar

Dispozitive 100% românești recomandate persoanelor cu imunitate scăzută

Dispozitive 100% românești recomandate persoanelor cu imunitate scăzută

Articol original pe styleandthecity.ro

Un brand 100% românesc a cucerit utilizatorii din ȋntreaga lume cu dispozitive ambientale și medicale pe bază de microparticule de aer salin. Aparatele sunt brevetate, certificate medical și medaliate pentru că susțin și ajută la prevenirea și tratarea diverselor afecțiuni ale aparatului respirator.

Dispozitive ambientale Salin

Povestea Salin a început în 1995, când inventatorul Constantin Pascu, inspirat de structurile calcaroase similare cu cele din Pamukkale, Turcia, dar și de carstul de sare de la Meledic, a început să realizeze fântâni saline și piese decorative din sare.

În 2002, Constantin Pascu a construit la Mierea, județul Buzău, o fabrică dedicată producerii aparatelor Salin. Acestea sunt brevetate, medaliate și premiate în cadrul a numeroase congrese internaționale de inventatori, precum Congresul de la Bruxelles sau Congresul de la Geneva.

De asemenea, dispozitivele Salin au unele dintre cele mai exigente certificări medicale: certificate medicale CE clasa 1, pentru tot spațiul UE, iar inhalatorul SaltMed este certificat medical CE clasa II-a, Bureau Veritas din Italia.

Efectele aparatelor Salin asupra stării generale de sănătate

Efectele aparatelor Salin sunt resimţite asupra stării generale de sănătate. Au fost obținute rezultate foarte bune în tratamentul complementar al diverselor afecțiuni ale aparatului respirator, precum astmul bronşic, bronşitele astmatiforme, rinitele, sinuzitele, laringitele, alergiile respiratorii, sechelele TBC, insuficiențele respiratorii pe fond cardiac sau tiroidian, problemele respiratorii apărute pe un fond imunitar scăzut.

„Am căutat zece persoane cu probleme respiratorii semnificative și le-am dat aparatele. Rezultatele au venit imediat, pentru că au realizat diferențe consistente în privința stării de sănătate și au remarcat o stare de bine. Cu aceste prime rezultate am reușit, după multe încercări, să atrag o investiție de 5000 de euro și am înființat o firmă în martie 2000”, a povestit Constantin Pascu, inventatorul dispozitivelor Salin.

Articol original pe styleandthecity.ro

Afacere 100% românească cu purificatoare de aer saline, creștere cu 50% în pandemie

Afacere 100% românească cu purificatoare de aer saline, creștere cu 50% în pandemie

Articol original pe gandul.ro

Pandemia de COVID-19 a fost o oportunitate pentru un inventator buzoian, care a pus bazele unei afaceri cu purificatoare de aer, în urmă cu 20 de ani. De la acel moment, produsele sale au ajuns să se vândă în toată lumea, iar odată cu răspândirea noului coronavirus, care a dus la creșterea cererii, cifra de afaceri este estimată să ajungă de la un milion la 1,5 milioane de euro.

Povestea Salin, o afacere 100% românească, a început în 1995, când chimistul și inventatorul buzoian Constantin Pascu, inspirat de structurile calcaroase similare cu cele din Pamukkale, Turcia, dar și de carstul de sare de la Meledic, a început să realizeze fântâni saline și piese decorative din sare.

Inițial era doar un hobby, dar în urma reacțiilor pozitive ale celor care au încercat aparatele, s-a mobilizat și, după multe eforturi, a reușit să atragă o investiție și să înființeze o firmă, Tehno Bionic, și să constuiască ulterior o fabrică în care produce în prezent aparatele ambientale și medicale pe bază de microparticule de aer salin care au cucerit utilizatorii de pe mai multe continente.

Cererea s-a triplat în ultimele luni

Pe fondul pandemiei, ȋn ultimele șase luni, cererea pentru dispozitivele Salin s-a triplat, având în vedere că aparatele sunt brevetate și medaliate pentru că susțin și tratează infecțiile respiratorii. Dacă anul trecut cifra de afaceri a fost de 1 milion de euro, ȋn 2020, Constantin Pascu, estimează că va depăși 1,5 milioane euro, au transmis reprezentanții companiei.

Având ȋn vedere majorarea semnificativă a cererii, producția de aparate a crescut de la 4.000 la 8.000 de produse în fiecare lună. Inventatorul aparatelor, Constantin Pascu, spune că va extinde linia de producție până la 10.000 de bucăți, până la sfârșitul anului.

„Vânzările Salin s-au dezvoltat treptat, ȋn ultimele două decenii. Datorită cererii masive din ultimele luni, am dublat capacitatea de producție și vom continua să o creștem, până la final de an. Ȋn funcție de evoluția pieței, vom vedea anul viitor dacă rămânem la 10.000 de aparate pe lună sau mergem chiar mai departe”, a declarat Constantin Pascu.

Articol original pe gandul.ro

Spălăturile nazofaringiene cu soluții saline în prevenirea și tratarea infecțiilor tractului respirator superior

Studii Salin

Spălăturile nazofaringiene cu soluții saline în prevenirea și tratarea infecțiilor tractului respirator superior. Ar putea ajuta aceste metode și în prevenirea și tratarea COVID-19?

Sheetu Singh, Neeraj Sharma, Udaiveer Singh, Tejraj Singh, Daya Krishan Mangal, Virendra Singh

Virusul SARS-CoV-2 pătrunde ȋn organismul uman fie prin gură, nas sau ochi. Similar cu spălatul mâinilor, spălarea nasului și a gurii pot reduce ȋncărcătura virală, transmiterea, intensitatea simptomelor, dar și durata bolii. Reducerea încărcăturii virale prin gargară și spălare nazală cu soluții saline hipertonice, poate duce la limitarea transmiterii virusului contactelor apropiate și, ulterior, poate preveni infecțiile virale nazofaringiene.

Japonia a fost a doua țară afectată de pandemia de coronavirus, după China. Cu toate acestea, până în prezent, are o rată de infectare și de deces destul de scăzută, în comparație cu majoritatea țărilor. Distanțarea socială, masca de protecție și spălarea mâinilor sunt cele mai importante măsuri pentru a opri răspândirea virusului. În Japonia, pe lângă aceste măsuri, ȋn ghidul de gestionare a epidemiei, a fost inclusă și gargara cu soluție salină caldă, pentru curățarea gâtului.

Autorii au analizat opt studii care au testat eficacitatea gargarelor și ale spălăturilor nazale în tratarea și prevenirea infecțiilor acute ale tractului respirator superior (URTI). Una dintre ipotezele oamenilor de știință este că tehnicile de mai sus pot funcționa și în prevenirea și îngrijirea unor subgrupuri de pacienți cu COVID-19.

Metode

Cele opt studii controlate au comparat tratamentul cu soluție salină nazală / gargara / inhalarea cu abur cu cel puțin o altă metodă de tratament sau placebo. Studiile au avut ca subiecți fie copii, adulți sau persoane ȋn vârstă sănătoase, fie grupuri care sufereau de diferite infecții acute ale tractului respirator superior (rinită, rinosinuzită, sinuzită, faringită, otită medie, amigdalită, răceală obișnuită și gripă).

Limitări și efecte adverse

Nu au fost observate efecte adverse la subiecții care au efectuat spălături nazale și gargară cu soluții saline hipertonice. O limitare a acestor tratamente a fost disconfortul resimțit de către subiecți, ȋnsă, 87% dintre persoane au suportat procedurile.

Un alt dezavantaj ar fi posibila transmitere a infecției virale prin echipamentul utilizat și zona în care se efectuează procedura. Această limitare ar putea fi soluționată ușor, prin menținerea unor reguli stricte – fiecare persoană folosește propriul echipament, iar chiuveta în care se efectuează procedura trebuie curățată după.

Concluzii

Studiile care au testat eficiența gargarei și spălăturilor nazale cu soluții saline hipertonice au arătat că aceste proceduri previn simptomele, reduc transmiterea, scad necesitatea medicației simptomatice și încărcătura virală la pacienții cu răceală obișnuită.

Cu toate acestea, utilitatea tratamentului trebuie studiată specific ȋn cazul SARS-CoV-2, care are mutații semnificative față de coronavirusurile ce cauzează răceala sau gripa obișnuite. Dar, ȋntrucât s-a dovedit că funcționează pentru o multitudine de virusuri, în mod logic, ar trebui să funcționeze și pentru SARS-CoV-2. Terapia alternativă cu soluții saline ar trebui studiată ca o modalitate suplimentară, accesibilă pentru prevenirea infectării și reducerea transmiterii virusului SARS-CoV-2.

Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7353928/